Visul unei nopți de vară
Regia:
14
  • William Shakespeare: Visul unei nopți de vară
  • Gen: comedie
  • Sala: Sala Mare
  • Premieră: 20 octombrie 2015, 19:00
  • Durata: 2 ore 30 minute,cu 1 pauze

Primăvara lui 2015 vine cu o premieră spectaculoasă, Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare, un spectacol de Vlad Massaci.

Cu peste patruzeci de spectacole regizate, Vlad Massaci este cunoscut publicului târgumureşean pentru spectacolele montate la Teatrul Naţional Târgu-Mureş (Aniversarea de Jeroen van den Berg sau Campionatul de improvizaţie) sau la TEATRU74 (True West de Sam Shepard).

Visul unei nopţi de vară destăinuie aventurile a patru iubiţi din Atena care se pierd într-o noapte feerică alături de un grup de actori amatori. Şi dacă n-ar fi pe acolo şi spiriduşii, atunci povestea n-ar mai avea farmec!

Distribuție
Premii, nominalizări
Nominalizare pentru cea mai bună Scenografie
Gala UNITER Uniunea teatrală din România (UNITER) · 2016

La gala UNITER din 2016 scenograful Andu Dumitrescu a fost nominalizat pentru cea mai bună scenografie pentru scenografia spectacolului VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de W. Shakespeare, regia: Vlad Massaci

Dosar de presă

În fine şi în al treilea rând, îmi e cât se poate de clar că Massaci a vrut să facă din Visul unei nopţi de vară un spectacol cum nu se poate mai contemporan. Mai în specificul sfârşitului veacului trecut, al anilor 90, al megashowurilor lui Michael Jackson, cu hi-tech-ul lor cu tot, de unde citatele de tot felul din fabulosul spectacol Dangerous. Mai în spiritul secolului al XXI lea, cu plusul şi surplusul său de tehnologie, de invazie a roboţilor şi a laserilor. Fapt vizibil în chipul apăsat şi valid în care e conturat Puck de Raisa Ané, un Puck care, la început, pare a fi un alter-ego al lui Caliban. Fapt apăsat şi stimulat de ilustraţia muzicală, de decorul şi de excelentul concept video, toate purtând remarcabila semnătură a lui Andu Dumitrescu. Care, graţie unei cupole metalice, delimitează lumea magică a lui Oberon, lumea care, conform lui Haig Acterian este „lumea propriu zisă a visului” de cea a lumilor mult mai „realiste” care apar şi ele, deopotrivă în text şi în spectacol.