Antieroul omonim al piesei „Roberto Zucco“ e un tânăr care ucide, e prins, evadează și ucide din nou, abandonându-se unor forțe care par să-l controleze în totalitate. Piesa investighează resorturile întunecate și ascunse din oameni care îi fac să comită acte brutale, aparent lipsite de motive raționale.

Inspirată din fapte reale, piesa lui Bernard-Marie Koltès explorează, de asemenea, dualitatea umană, tensiunile provocate de conflictul  dintre aparență și esență, atracția față de interdicții și fascianația pentru transgresiune.

O piesă alertă, dură și imprevizibilă, îmblânzită pe-alocuri de tușe poetice și chiar sentimentale, „Roberto Zucco“ este străbătut de un sentiment acut de perplexitate care, în viața reală, izvorăște din acele evenimente care sfidează capacitatea noastră de a le înțelege. Piesa de față ne va provoca, prin urmare, să o înțelegem cu adevărat făcând apel la alte tipuri de sensibilități și de chei de interpretare. Iar dacă vom reuși, vom fi răsplătiți.