Kasimir și Karoline
12
  • Ödön von Horváth: Kasimir și Karoline
  • Gen: romanță comică
  • Sala: Sala Mare
  • Premieră: 14 februarie 2021, 19:00
  • Durata: 2 oră(e) 10 minute, fără pauză
  • Scenograf decor: József Bartha
  • Designer de costume: Zsuzsanna Kiss
  • Dramaturg: Crista Bilciu
  • Coregraf: Noémi Bezsán
  • Compozitor: Magor Bocsárdi
  • Light designer: Tamás Bányai
  • Asistent regie: Judit-Andrea Kacsó
  • Asistent scenograf: Zsuzsi Szőke
  • Video mapping: Noiseloop Studio
  • Sufleur: Iolanda Belbe
  • Regizor tehnic: Stelian Chițacu

Piesa scriitorului austro-ungar de limbă germană Ödön von Horváth are ca motto: „Și dragostea nu se va sfârși niciodată.“ Povestea lui Kasimir şi a Karolinei ne confirmă că dragostea nu se sfârşeşte, dar ne arată că aceasta poate suferi transformări şi poate lua noi direcţii.

Publicată în 1932 şi reflectând tensiunea perioadei interbelice, „Kasimir şi Karoline“ ne prezintă o lume aflată la graniţa dintre salvare şi distrugere, un veritabil bâlci al deşertăciunilor în care inegalităţile sociale se acutizează, iar agresivitatea acumulată de pătura defavorizată prefigurează – prin atmosfera pe care o degajă – cel de-al Doilea Război Mondial care va schimba definitiv istoria Germaniei şi a lumii, în general.

Viziunea regizorului László Bocsárdi aduce acţiunea într-un prezent aflat la răscruce, un moment istoric în care sechelele trecutului şi convulsiile actuale conturează o etapă nouă, plină de necunoscute.

Spectacolul ne provoacă să ne chestionăm propriile mecanisme şi limite ale ataşamentelor noastre, a iubirii presupus-necondiţionate şi a felului în care schimbarea de statut social poate altera sentimentele adevărate. Kasimir rămâne şomer peste noapte, iar insecurităţile personale şi gelozia îl determină să pună la îndoială dragostea pe care logodnica sa, Karoline, i-o poartă. Oare în calea fericirii şi a stabilităţii dintre cei doi se interpune profilul ameninţător al lipsurilor materiale sau lipsa de comunicare adevărată şi de încredere reciprocă?

Relaţiile sentimentale dintre două persoane de sex opus sunt veritabile curse cu obstacole şi, deseori, cele mai dificile obstacole sunt reprezentate chiar de către presupuşii îndrăgostiţi.

Distribuție
Dosar de presă

Precum își dorea Bertolt Brecht în piesele sale, miza textului nu e de a prezenta publicului o tragi-comedie burgheză, ci de a face publicul să conștientizeze problemele actuale. Similar, încercările (reușite ale regizorului) au fost de a construi acest spațiu heterotopic înălbit, decupat, modernist, în care să ne sechestreze (pe noi, spectatorii), împreună cu personajele, într-o lume a simbolurilor, a realității și problemelor cotidiene (politice, economice și chiar romantice), ascunsă sub un machiaj strident și un solo muzical postmodern.

Ultimul spectacol cu mizanscenă din evenimentul SPOT 60: 60 de ani de teatru în limba română la Târgu-Mureș, 2022, mi-a amintit de reprezentațiile văzute în adolescență (…), în esență, de un teatru cu care am fost obișnuită de mică, un teatru visceral, metaforic și pe alocuri absurd, cu o scenografie grandioasă și în același timp minimalistă, bazată pe geometrie, materiale moderne, lumini intermitente și cromatică neon, dar și cu personaje în costume flamboaiante și machiaj grotesc, alăturate celor îmbrăcate casual.

Îmi doresc ca spectatorii să devină parteneri ai spectacolului, să-l simtă, să-i înțeleagă umorul și să-și dorească să-l vizioneze de mai multe ori. Voi fi extrem de fericit dacă aceştia vor reuși să descopere și o anumită poetică a spectacolului. (Fragment din interviul cu regizorul László Bocsárdi)