„Lucrurile încep să o ia razna. Discuția curge deja cu spume, spectatorii izbuncnesc în hohote, lovesc cu palmele în mânerele scaunelor. În sală și pe scenă, parcă toată lumea își dă masca jos. Pe de o parte asta înseamnă să te lași purtat de vraja unor actori foarte buni, pe de altă parte ingredientul indispensabil unei asemenea reprezentații mi s-a părut păstrarea unei limpezimi de apă ce curge peste pietre în ce privește statutul fiecărui personaj în raport cu ceilalți – la fiecare replică. Gesturile, replicile, mișcarea scenică sunt clare, evidente, deși pe scenă se-ntâmplă o harababură greu de descris.”

„Piesa surprinde eleganța aparentă a oamenilor, strădania de a acoperi furia și dezgustul prin ospitalitate și toate frustrările pe care cuplurile le țin ascunse. Cei patru sunt mereu în tabere adverse, care se schimbă în funcție de situație: cuplurile, ca apărători ai copiilor, apoi femeile împotriva bărbaților și a detașării cu care aceștia tratează lucrurile, pentru ca, în final, toți să sfârșească certați, dezgustați de ei înșiși și fără a fi rezolvat problema inițială (ce se întâmplă cu cei doi copii?), dar eliberați și fără masca emancipării și a discreției care-i zgâria pe la colțuri. Cea mai mare parte a sentimentelor răbufnește din gesturile pripite, violente uneori, și tonalitățile surprinzătoare ale actorilor, și mai puțin (spre deloc) din lumini sau muzică. Decorul, însă, susține eleganța aparentă a gazdelor, prin mobila albă și camera aerisită, prin teancul de cărți (Veronique e pseudo-scriitoare și susținătoare a drepturilor omenirii) și florile proaspete. Cine râde la piesa asta e, mai mult ca sigur, trecut prin furii asemănătoare, iraționale și care consumă.”

„Dinte pentru dinte” este, fără dubiu, o comedie de cinci stele. (…) Comicul se naște firesc și spectacolul este mai mult decât o comedie la care râzi în hohote peste o oră. Pentru că, dovedind o bună cunoaștere a psihologiei cuplului contemporan, regizorul Cristi Juncu, face, de fapt, un fel de cronică a societății noastre…”

„…în grija pentru detalii, dar şi în admirabila dozare şi programare a efectelor comice, în remarcabilul crescendo comic se concentrează atuurile spectacolului şi calităţile jocului actoricesc. Care e impecabil. Cvartetul de interpreţi funcţionează fără cusur.”