Bulgakov 17
14
  • Mihail Bulgakov: Bulgakov 17
  • Gen: dramă
  • Sala: Sala Mare regim studio
  • Premieră: 4 mai 2017, 19:00
  • Durata: 2 ore 45 minute,fără pauză

după Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov

Ce-ar fi dacă v-ați întâlni cu un străin necunoscut, într-un moment de maximă disperare? Și ce-ar fi dacă acest străin v-ar oferi salvarea din disperare? Fără nicio pretenție… Ar trebui totuși să semnați un mic contract. Fără clauze abuzive, scrise cu litere mici. Singura condiție ar fi să vă uitați în oglinda lui, care vă va arăta cele mai ascunse dorințe. Cele de care vă e atât de frică, încât nici nu vreți să le spuneți pe nume. Ați accepta această provocare? Orice ați vedea în acea oglindă? Ați semna contractul cu acel străin? Ați accepta salvarea, cu orice preț? V-ați elibera de frici? Sau lașitatea, cu care deja suntem obișnuiți, e mai ușor de suportat?…

Distribuție
Prezențe în festivaluri
2017
Festivalul Național de Teatru București, România
Dosar de presă

„Întreaga echipă funcționează omogen și cu o poftă de joc excepțională. De asemenea, estetica spectacolului funcționează la cote maxime, prin inteligente inserturi regizorale, dându-le o notă de teatralitate contemporană. Plastica scenică, costumele, eclerajul, mișcarea scenică sunt subsumate unui concept de spectacol gândit coerent. După umila mea părere, Bulgakov 17 este o mare reușită artistică.”

Metafora oglinzii, prezentă în textul dramatizării și în scenografie (József Bartha) s-a dovedit cu atât mai sugestivă, cu cât problematica decupată atent din romanul lui Bulgakov reflectă fidel obsesiile contemporane: schimbarea continuă (forță de progres sau de eroziune?), obsesia pentru bani, știrile care manipulează (răspândite de duhuri…sau de mass-media), alături de teme care nu se vor devaloriza niciodată: iubirea, viața, moartea, creația, sacrificiul. Suntem văzuți și ne vedem unii pe ceilalți în decorurile din plexiglas care aruncă pretutindeni imaginea (deformată și deformantă) a ceea ce suntem. Așadar, la invitația regizorului, să aruncăm o privire mai de aproape…Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/bulgakov-17-numaram-mai-departe/

„A fost o experiență! Întâlnirea cu un regizor cu care mi-am dorit enorm să lucrez, dificultatea unui laborator de lucru unic și special. E greu de decantat. În timp, lucrurile se vor developa. Un proiect artistic unic în felul său și revelator pentru mine, din mai multe puncte de vedere!” (Fragment din interviul realizat cu actrița Elena Purea)

Alternanțele și suprapunerile contrastante sunt derutante, dar mi se par definitorii pentru spectacol, de multe ori o scenă care ți se pare că ar fi trebuit să fie comică e scoasă din zonă de jocul actorilor și de ritm, alteori scene grave sunt duse în zone indefinibile de muzică ori de lumină ori de repetiții. La fel, potențialul extatic al unor scene e exploatat dincolo de maximum și coborâte înapoi în mundan tot prin repetare excesivă – ca într-un loop video, după ce vezi și auzi aceași chestie repetată la nesfârșit îți vine să râzi și cobori.

„Oamenii preocupaţi în mod exasperant cu problemele cotidiene, cu „sistemul“, nu mai cred nici în Iisus, nici în Dumnezeu, dar „nici chiar în Satana“. Toţi au reuşit, deci, să-şi „deschidă“ ochii şi să nu mai creadă în „prostii“. Şi aici începe povestea lui Bulgakov şi a noastră.” (Fragment din interviul realizat cu regizorul László Bocsárdi)