Mihai Raicu a fost regizorul care a montat prima piesă la secţia română din cadrul Teatrului de Stat Târgu-Mureş.
Pe 10 noiembrie 1962 se joacă primul spectacol cu tinerii actori veniţi la Târgu-Mureş: premiera Dacă vei fi întrebat de Dorel Dorian în regia lui Mihai Raicu. În cronica vremii acest eveniment rămâne marcat de numeroase recenzii elogioase: primul spectacol al noului teatru a fost un spectacol-jalon, aşa cum prima salvă a tunarilor este menită să regleze tirul. […] anunţă ţelurile urmărite de un mănunchi de artişti care ne-au emoţionat prin sinceritatea şi dorinţa lor de a face mereu mai bine teatru. Mircea Alexandrescu – „Teatrul”.
Aşa se deschide prima pagină a secţiei române din Teatrului Naţional de Stat Târgu-Mureş, sub îndrumarea atentă a regizorului şi a directorului adjunct artistic (1962-1964) Mihai Raicu.
Spectacole regizate la secția română
Dacă vei fi întrebat de Dorel Dorian, premiera: 10 noiembrie 1962.
Cred în tine de Vadim Korostâliov, premiera: 28 iulie 1963.
Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, premiera: 21 februarie 1964.
Gaițele de Alexandru Kiriţescu, premiera: 9 aprilie 1976.
Spectacole regizate la secția maghiară
Scandaloasa legătură dintre domnul Keetle si doamna Moon (Botrányos kapcsolat) de J.B.Priestley, premiera: 20 decembrie 1963.
Dragă mincinosule de Jerome Kilty (Kedves hazug), premiera: 11 decembrie 1976.„A pune bazele unui nou teatru este ca și cum ai da viață unei progenituri umane…Chinurile facerii sunt asemănătoare, chiar având clădirea, scena și atelierele. Seamănă cu cele de la maternitate. Și, în cazul Târgu-Mureș, s-a mai pus problema unui handicap: prestigiosul Teatru Secuiesc, cu faimă nu numai în țară, dar și peste hotare. (…) Cu un regizor, director-animator, ca Tompa Miklós, alături de mari actori ca Szabó Ernő, Kovács Gyuri, Kőszegi Margit, sau mai tinerii Lohinszky Loránd, Erdős Irma, Sinka Károly, Tamás Frici, Tanai Bella, Bács Ferenc și să mă ierte cei pe care i-am uitat după patruzeci de ani…Deci, alături de aceștia, pentru tinerii neexperimentați, fără un nume făcut pe scenă, era greu de cucerit victorii. (…)În asemenea condiții ateriza la Târgu-Mureș, acum patruzeci de ani, o echipă tânără românească, entuziastă și plină de mari speranțe…Trebuie spus din capul locului că am fost primiți prietenește și cu căldură de către directorul Tompa și ceilalți membri ai secției maghiare. (…)
Colectivul nostru mic, tânăr, gata de sacrificii, s-a luptat cu greutățile începutului. Dar această perseverență a fost de multe ori răsplătită: Gingulescu și Fiscuteanu la Teatrul Național Târgu-Mureș, Arșinel, Mihai Dobre și Camelia Zorlescu la București, Barbu Baranga la Londra, Mihai Paxino și Valeriu Popescu la Paris, Constantin Diplan și Valentina Iancu în Statele Unite, Miron Șuvăgău în Canada, Constantin Anatol în Istarel și toți ceilalți, rămași sau plecați, își amintesc cu drag de anii petrecuți la Târgu-Mureș, de colegii lor de acolo. (…)
Dar lăsând amintirile, trebuie spus că trupa română a cucerit publicul, alături de cea maghiară, având azi pe drept titulatura de Teatru Național (nu sunt în țară decât șase).
Deci, bilanț pozitiv. Copilul cu scutece la început, a învățat să meargă, să vorbească, ajungând la maturitate, demnitar cultural al țării. Ne aplecăm în fața acestei activități prodigioase și ne scoatem pălăria!”Mihai RaicuZeno Fodor: Teatrul Românesc la Târgu-Mureș 1962-2002, Noiembrie 2002, Târgu-Mureș
